Archive for the ‘green grass of home’ Category

Vladula

Septembrie 10, 2010

Din browsing până acuma excludeam prin neştiinţă Neue Zuercher Zeitung din Elveţia (the other white race). Nu zice oricum nimic nou. Deci suntem încremeniţi în medieval. Credem în cneji, voievozi, popă şi ziua de mâine. Vardistul şi judecătorul sunt alţii, nu ne caracterizează. Statul, împărăţia să ne lase şi să stea cât mai departe, să ne lase în nevoi ne-om descurca noi. Da, descurca.

Anunțuri

RoMoldImportExport

Septembrie 9, 2010

Fraţii basarabeni au trântit-o rău cu referendumul. S-au dus şi nu s-au prea dus. S-ar prea putea ca şi tinerii după ce şi-au furat-o în 2009 să nu se mai fi agitat atât de tare. Nu atât de tare ca Vlad Filat la Bruxelles sau Mihai Ghimpu în România. Lăudabil.

Într-un fel, moldovenii se dovedesc, a câta oară, mai repezi la minte. Noi am votat ca păcălicii un referendum ale cărui efecte încă nu se văd. Măcar ei au stat acasă sau au mai plivit via, diverse.

Acuma, dacă inutilitatea democraţiei nu le-o putem exporta aşa uşor, au acceptat mai cu voioşie nişte entărteinmănt. Ei nu sunt aşa de obişnuiţi încă cu Andrei Gheorghe şi le va fi plăcut şi interesant măcar o perioadă. It’s a win-win situation here. Să fie într-un ceas bun!

Welcome Home Boys, our Heroes!

August 20, 2010

https://i2.wp.com/i.telegraph.co.uk/telegraph/multimedia/archive/00789/soldiers-return_789349i.jpghttps://i0.wp.com/storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1688/6989174/1/romi-aeroport-baneasa.jpg

Flying guns vs Zburători nestatornici

Luigi Duquenet îl chema pe cel de la care a cam început totul de data asta. Ca de obicei, francezilor le iese prost. Şi ca de aproape fiecare dată nemţii au ştiut cum să procedeze într-o situaţie aproape similară: când cu răsbelul din ’90 din former Yugolsavia i-au primit pe băieţi pe semnătură… la finalul bombardelelor vă trimitem la loc :) Şi aşa au făcut.

Adevărul că nici nu erau cetăţeni europeni kosovarii trimişi pachet înapoi în 2007 şi nici sârbii de acum nu sunt cum sunt totuşi ai noştri.

Ca într-o mare prietenie latină noi ne-am băgat picioarele şi ne-am ţinut de nas la coadă la paşapoarte conştienţi fiind că scăpăm de cei mai amărâţi şi neadaptaţi concetăţeni iar francezii i-au luat fără să-şi bată capul că oricum aveau unii de-ai lor (Luigi si Giuseppe sunt ţigani manouch, deci citoaieni cu acte în regulă).

Asta e, ai noştri sunt chiar mai cu moţ: check out the blue suede shoes on this guy.

Fără bani n-ai ce să faci/Ne mutăm în Carpaţi

August 8, 2010

Bazinul carpatic este creuzetul în care s-a format poporul român după cum s-a exprimat şi şeful statului. Poate este momentul să ne întoarcem acolo, ca la orice vremuri de restrişte.

Ţara-i scufundată zice imnul crizei.

Really…

În orice caz, deplângeam resemnat absenţa oricărei forme de entartainment normal în condiţiile în care maleficii l-au făcut prizioner pe Hertz. Nivelul de distracţie şi bună dispoziţie e slăbuţ, doar cu seriale şi telenovele la Bloc. După 20 de ani filmările cu Vacanţa Mare în turneu prin teatrele din ţară, filmate cu VHS-ul, la începuturi, ar fi acum capodopere. Divertis, cu Pascu cântând Balada lui Shogun sunt buni de arhiva congresului „culturally, historically, or aesthetically significant”. Dar campania electorală trecută a arătat eficienţa maximă a sistemului de modulare şi demodulare a oricărei informaţii. Şi în felul ăsta s-a văzut că se poate. Cuvântul economie s-o fi auzit probabil de trei patru ori la televizor atunci, Badea a devenit încet încet erou naţional (sincer, nu e mai simpatic totuşi Oracolul Oreste?) şi singura formă de distracţie pare a fi când săracu’ Boc visează la un Masteranti.

Aşa că imnu ăsta pare a fi un fel de tiki-taka-maka care combină cu succes divertişi, antenişti şi ceva happy fish. Are ritm si montaj bun cu bugetari sau corporatişti care mănâncă din gunoaie, poliţişti care se scălămbăie şi nişte motociclişti amuzanţi. Singurul lucru care lipseşte sunt doi-trei biciclişti. Şi nu are manelişti. Sigur erau la coadă la plătit impozite.

Vremuri grele

August 6, 2010

Si in tara asta nicaieri nu-s atatia bani ca in gunoi zice Horaţiu.

de rafie

Iunie 30, 2010

Alţii au avut dreptate. Când ăştia alţii sunt români ce şi-au luat lumea în cap după mineriade şi nu numai e şi mai trist. Valurile de căpşunari cibernetici sau chinetici au acţionat corect.

Pe o notă mai veselă: cel mai bun job pe piaţa albă din lume este în China, albinele mor de fapt de grija telecom, e bine să-ţi baţi nevasta „de control” vreo două ori pe săptămână şi Republica Moldovei, un fel de Republica Olteniei care încearcă să vorbească corect, prinde un loc 58 (înaintea Angolei şi Bosniei) din 60 de premiante la instabilitate politică şi prăpăd.

Simplu spus

Iunie 15, 2010

Câteodată lucrurile sunt amuzante unul după altul: 1, 2 şi 3.

Alteori poţi da peste 1 şi 2.

Zazdrość

Iunie 15, 2010

Pe lângă solidaritate, în fapt lipsa ei, a doua mare calitate în colectivul poporului român pare a fi invidia. Dixit Liviu Mihaiu, unul din cei 2 caţavenci din Senat care au votat impotriva acaparării de către maleficul trust a săptămânalului favorit al celor mai inteligenţi dintre cititori.

Aşa că după ce i s-a făcut lui Caţavencu harakiri a rămas Tolo singur să îşi facă kamikaze cu geniile mafiei din Braşov. Poate pune primăria urşii de Răcădău pe tine, băiatule.

Oricum, bănuiala mea este că Yoso (sau Zoso, depinde cum ai tastatura setată) s-a mutat la Braşov doar ca să dezvăluie învârtelile în giratoriu ale banului public braşovean.

Alte genii vara

Cu sârbii nu avem nimic

Iunie 8, 2010

Bătaile balcanice recente de la Serbia 5-0, Croaţia 2-1, Macedonia 1-0 nu contează, noi nu avem nimic de împărţit cu nimeni. Suntem borcanul cu miere pus pe butoiul cu pulbere.

Aşa că ne-am răzbunat pe Honduras. Honduras care merge la mondiale. Mondiale la care vom ţine tot cu Serbia că deh, suntem iertători.

de cânepă nu de mere

Iunie 3, 2010

Într-un context festiv, de petrecere de familie cu onomastică şi aniversări s-a povestit cum bunicii creşteau cânepa în veselie mai demult, doar pentru a fi folosită la ţesut bineinţeles. Şi nu era o chestie la grămadă ci chiar studiată dovedind a fi o altă tradiţie milenară, etnobotanică a neamului. Dupa cum ştiţi (unii mai bine ca alţii) plantele de cânepă sunt de sex masculin şi feminin. Astfel încât culturile individuale :) erau puse pe parcele de pământ într-un mod determinat asigurând – prin polenizare? – creşterea optimă: două loturi nu erau alăturate ci aveau mai apropiate doar colţurile iar pe fiecare parcelă se puneau plantele de sex masculin la mijloc apoi un dreptunghi înconjurător cu cele de sex feminin (sau invers, nu mai ţin minte). Erau intenţionat plasate ca să existe se pare spaţii libere obligatorii în care se putea planta varză (sau salată, nu mai ţin minte). La margine era un rând de cânepă, unul de varză. Cam aşa ceva am înţeles eu, poate le-am mai încurcat dar nu cred că-i bai mare. Nu pot decât să fiu sigur că varza aia era foarte bună şi viaţa la sat a avut farmecul ei. Ceea ce tocmai se dezbate în dilema acum, mai puţin de cât de frumos este la ţară. Până când am apărut eu au disparut culturile de cânepă dar erau unele de mac.

Mai jos slideshow cu plantele unei alte ţări cu tradiţie (deşi nu ştiu dacă se observă pe marginea drumului) şi aici o ştire despre ce fac columbienii pentru americani.

Această prezentare necesită JavaScript.

Braşovul a ratat şi şansa aceasta plus aceea de a deveni un mini amsterdam în premieră pe ţară. Poate pentru că nu avem aeroport.